Featured Posts

To top
10 apr.

Ambasadorul Lituaniei, Kestutis Kudzmanas :,,Oferim sprijin pentru libertatea mass-mediei și lupta împotriva propagandei ”…


 Ambasadorul Lituaniei, Kestutis Kudzmanas în Moldova este diplomat de carieră. A fost ambasador  în Turcia, Azerbaidjan, Iran, Pakistan, Turkmenistan. 

Trăim momente unice încă neconștientizate până la capăt. Mai târziu istoricii și sociologii vor veni cu analize despre efectele Coronavirusului într-o lume globalizată. Până atunci, la propriu, o lume stă în casă, în carantină. Chiar și ambasadorii!

Înainte de toate, doresc să vă mulţumesc pentru amabilitatea cu care aţi acceptat să oferiţi acest interviu, platformei Helgablog!

Excelența Voastră, sunteți un diplomat de carieră, cu un parcurs impunător, cu ce se ocupă diplomația în vreme de stare de urgență? Ați mai trăit experiențe similare? Ce faceți în perioada aceasta? Cum s-a schimbat programul Dumneavoastră de zi cu zi?

Anticiparea și prevenirea a tot felul de conflicte este una dintre cele mai importante sarcini ale diplomaților. Și dacă, totuși, acest lucru se întâmplă, este necesar de a reacționa promt pentru a opri dezvoltarea conflictului cât mai curând posibil, de a contribui la reducerea consecințelor conflictului și de a acorda ajutor la refacerea ulterioară a țării sau a regiunii. Din păcate, pe harta lumii există încă o mulțime de puncte fierbinți și focare de tensionare. În lumea globală contemporană se schimbă natura diverselor tipuri de amenințări, acestea capătă noi forme globale. În consecință, țările la nivel regional sau chiar global elaborează mecanisme corespunzătoare pentru prevenirea și combaterea amenințărilor contemporane. Astfel de mecanisme sunt prevăzute și în UE și NATO. Nu fac excepție catastrofele naturale, precum cutremurele, tsunami, epidemiile și catastrofele cu caracter tehnogen, care provoacă contaminarea radioactivă sau chimică a unor teritorii vaste.

Am avut ocazialucrez în țări care se confruntă cu probleme, precum conflictele interetnice și interreligioase. În țările cu așa-numitele „conflicte înghețate”, în țările care luptă cu grupuri teroriste și milioane de valuri de refugiați … Este foarte important nu numai de a combate amenințarea în sine, ci și de a acorda suficientă atenție comunicării adecvate, pentru a preveni panica și tulburările spontane în rândul populației.

La momentul actual toate țările lumii trebuie să facă față unui nou fenomen natural – unui nou tip de pandemie. Este o experiență cu totul nouă. Este clar că practic nimeni nu s-a așteptat la aceasta și nu a fost pregătit.

La începutul lunii martie a fost închisă secția de audiență a ambasadei, am trecut la munca de acasă. Oferim doar asistență consulară de urgență. Contactele și deplasările sunt limitate. Ședințele se desfășoară prin videoconferință.

Diplomații noștri au fost implicați activ chiar în fazele inițiale de răspândire a virusului – a fost organizată o revenire de urgență a cetățenilor noștri în Lituania.

Diplomații lituanieni, de asemenea, sunt implicați activ în achiziționarea și expedierea în Lituania a echipamentelor suplimentare, mijloacelor de protecție pentru populațiepersonalul medical, pentru a opri răspândirea și a combate noul tip de coronavirus SARS-CoV-2.

Sunt coordonate și acțiunile la nivelul țărilor UE și NATO. Este vorba și de achiziționarea comună a mijloacelor de protecție și a medicamentelor, probleme de logistică etc. Desigur, ne gândim la partenerii noștri. Ne uităm ce asistență pot oferi Lituania și UE Moldovei și altor țări ale Parteneriatului Estic.

Care sunt proiectele cele mai importante desfășurate de către Ambasada Lituaniei în Moldova la momentul actual?

Lituania oferă asistență bilaterală Moldovei sub formă de diferite granturi pentru sprijinirea proiectelor implementate de multe  instituții și ONG-uri din Moldova. Au fost realizate  peste 130 de astfel de proiecte.

De asemenea, are loc un schimb de experiență între ministerele și instituțiile de stat din Lituania și Moldova. De exemplu, recent, Ministerul Agriculturii al Republicii Lituania,  a semnat un acord de cooperare cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova. La finele anului 2019, Vama lituaniană i-a dăruit Vămii moldovenești sisteme informaționale în valoare de peste 1 milion de euro.

Lituania utilizează în mod eficient instrumentele UE pentru a oferi Republicii Moldova asistență de expert. Astfel, ministerele lituaniene și alte instituții de stat au implementat cu succes 10 proiecte în cadrul EU Twinning Programme, în domenii precum asistența în lupta împotriva corupției, asistența vămii moldovenești, poliției, consolidarea serviciului public, asistența în prevenirea și combaterea spălării banilor, asistența serviciilor de metrologie, medicină veterinară și fitosanitară, ANSA.

În afară de aceasta, EU High Level Advisory Mission a trimis și continuă să trimită în ministerele și instituțiile de stat din Moldova consilieri din țările UE. Majoritatea acestor consilieri au fost selectați din Lituania.

Noi, în calitate de ambasadă, acordăm prioritate cooperării în următoarele domenii:

1. Consolidarea societății civile, în special în regiuni, cu un accent deosebit pe stimularea activităților femeilor și tineretului;
2. Sprijin pentru libertatea mass-media și  lupta împotriva propagandei;
3. Dezvoltarea cooperării între comunitatea academică din Lituania și Moldova.
– Timp de doi ani, de când sunteți în Moldova, s-au schimbat trei guverne.
Cum vă simțiți într-o țară atât de instabilă politic?

Pe de o parte, unui diplomat îi este mereu interesant să se afle acolo, unde au loc careva schimbări, în așa numitele „țări în tranziție” (in so calledcountries in transition”). Înțelegem că experiența noastră de dezvoltare poate fi utilă pentru astfel de țări.

Pe de altă parte, pentru Lituania și alte state ale UE este foarte important ca Moldova, țară care a semnat Acordul de asociere cu UE în urmă cu 5 ani, să continue constant să respecte obligațiile prevăzute în Acordul de asociere și să continuie să implementeze reformele necesare pentru dezvoltarea pe termen lung. Aici este nevoie de stabilitate. De rezultatul final  se vor bucura cetățenii Moldovei.

La rândul nostru, atât Lituania, cât și UE, suntem gata să oferim asistența expertă și financiară necesară.

Ce ați știut despre corupția din Moldova înainte de a veni aici ca ambasador?

Este un subiect foarte important și dureros pentru multe țări. Toate guvernele depun eforturi enorme pentru a combate acest fenomen, care afectează atât societatea, cât și economia, imaginea globală a țării și chiar reprezintă o amenințare directă pentru securitatea națională a țărilor.

Lituania acordă o atenție deosebită luptei împotriva corupției și serviciilor de informare a populației. Deja în anul 1997 în Lituania a fost creat Serviciul de Investigații Speciale. Lucrul cu publicul, instruirea funcționarilor publici, declararea obligatorie a veniturilor – toate acestea au dat rezultate pozitive, iar în ultimii douăzeci de ani Lituania în Indicele Global de Percepție a Corupției (Corruption Perceptions Index), care este întocmit anual de Transparency International, s-a ridicat de pe locul 50 pe locul 33 și este alături de așa țări, precum Cehia și Slovenia.

Din păcate, în Moldova s-a urmărit o altă tendință. În ultimii douăzeci de ani Moldova în Indicele Global de Percepție a Corupției a căzut de pe locul 63 pe locul 123! Desigur, „dosarul cu privire la miliardul furat” a cauzat o lovitură foarte puternică asupra imaginii Moldovei. Acest fapt nu poate să nu deranjeze prietenii Moldovei, UE, care sunt interesați de dezvoltarea de succes a țării Dvs.

UE a alocat fonduri pentru consolidarea luptei împotriva corupției în Moldova și sunt bucuros să menționez că proiectul EU twinning programmeSuport în consolidarea potențialului organelor de drept din Republica Moldova în prevenirea și investigarea infracțiunilor de corupție”(Twinning projectSupport in strengthening the operațional capacities of the law enforcement agencies of the Republic of Moldova in the field of prevention andinvestigation of corruption acts„, funded by the European Union) împreună cu Centrul Național Anticorupție din Moldova a fost implementat cu succes de Serviciul de Investigații Speciale din Lituania.

Sperăm ca sfaturile care au fost elaborate de procurorii Lituaniei și Moldovei pe parcursul a doi ani de activitate comună, vor fiimplementate cu succes și vor avea un rezultat pozitiv.

Vorbind despre corupție, aș vrea, de asemenea, să menționez și importanța consolidării societății civile din țară, importanța lucrului cu oamenii pentru a crea intoleranță față de corupție.

– Moldova și Lituania sunt două țări pe care le leagă multe similitudini. Periodic în istorie am făcut parte din același spațiu: economic, politic și informațional. Începând din epoca antică cu civilizația tracică, continuând cu regatul lituanian, cel Țarist și perioada sovietică! Cum credeți, vom avea un viitor comun în Uniunea Europeană și NATO?

Într-adevăr, în Evul Mediu statele noastre au fost vecine timp de sute de ani, împreună au trăit o epocă dificilă a ocupației țariste și sovietice. După restabilirea Independenței Lituaniei la 11 martie 1990 (Moldova fiind prima țară care a recunoscut independența Lituaniei). Lituania foarte rapid și-a ales cursul european, care i-a asigurat dezvoltarea economică a Lituaniei și bunăstarea poporului, precum și garantarea securității și păstrarea suveranității țării.

În anul 1994 Lituania a solicitat aderarea Lituaniei la UE și NATO. După 10 ani de pregătire intensivă Lituania a devenit membru cu drepturi depline al UE și NATO. Lituania a profitat cu abilitate de beneficiile de apartenență, a atras investiții de miliarde șideja de 10 ani este cea mai rapidă din UE în ceea ce privește creșterea economică.

UE este cointeresată în dezvoltarea țărilor și a statelor vecine și le susține. Deja de 10 ani funcționează programul Parteneriatului Estic al UE, prin care UE a alocat fonduri de miliarde pentru 6 țări participante la acest program. În urmă cu 5 ani, 3 țări (Moldova, Georgia, Ucraina) au semnat Acordul de asociere cu UE, cetățenii acestor țări au obținut posibilitatea de a intra fără viză în UE, iar oamenii de afaceri – posibilitatea simplificată de export pe piața UE (acordul DCFTA).

Moldova, precum și alte țări care au semnat Acordul de Asociere, s-a angajatsă pună în aplicare reforme care sunt obligatorii pentru dezvoltarea cu succes a acestor țări, consolidarea statului de drept și a democrației pentru apropierea ulterioară deUE.

UE este deschisă pentru extindere și sper că Moldova va continua cursul integrării europene, ceea ce va aduce țara la aderarea la UE.

Moldova este o țară care a ales calea neutralității, dar acest lucru nu blochează posibilitățile de cooperare cu NATO. Moldova și țările NATO de mai mulți ani realizează diverse proiecte. Pe fondul noilor amenințări la nivel mondial, o astfel de cooperare ar trebui să se consolideze.

Ce poziție are Lituania față de problematica transnistreană? Ce părere aveți, reieșind din experiența Dvs, Transnistria poate deveni un al doilea Kaliningrad, dacă se va tergiversa rezolvarea acestui conflict?

Lituania optează pentru soluționarea totală a conflictului transnistrean pe cale pașnică, cu acordarea regiunii un statut special în componența Republicii Moldova unice și suverane, așa cum este prevăzut în documentelerelevante ale OSCE.

Sperăm că negocierile în formatul «5 + 2» vor da un rezultat pozitiv. Însă, pentru aceasta, avem nevoie de o voință politică exprimată în mod clar de ambele părți. Dacă aceasta nu există, atunci soluționarea conflictului, desigur, se va tergiversa. Spre deosebire de alte situații de conflict post-sovietice, în conflictul transnistrean nu există antagonisme etnice sau religioase, populația de pe cele două maluri ale Nistrului este capabilă să trăiască în pace și înțelegere reciprocă într-un stat reintegrat.

În acest sens este necesar de a lucra și în vederea sporirii și promovării încrederii între oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului.

Foarte mult depinde, de asemenea, de activitățile grupurilor de experți (de lucru) din Moldova și Transnistria. Lucrul acestora constituie temeiul, acei pași mici care văvor permite să găsiți o soluție comună pentru problemele existente.

De asemenea, Lituania mereu susține poziția oficială a autorităților Republicii Moldova și îndeamnă Federația Rusă să-și retragă complet și necondiționat trupele din regiunea transnistreană.

Datorită zonei de liber schimb dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, aproximativ 80% dintre companiile situate în Transnistria administrează afaceri cu Uniunea Europeană și astfel ne demonstrăm dispunerea față de acele procese pozitive în care regiunea transnistreană poate fi implicată.

În 2008, pe când erați ambasador al Lituaniei în Azerbaidjan, ați vorbit în cadrul unui interviu, despre cât deimportantă este securitatea energetică în Europa și despre importanța diversificării importurilor de gaze naturale. Ați făcut referire la proiectul Nabuco, care a eșuat. Cum vedeți, de ce, după 30 ani de independență Moldova este încă total dependentă de o singură sursă de gaze naturale, Gazprom?

Securitatea energetică este una dintre componentele cheie ale securității economice și ale securității întregii țări în ansamblu. Dependența de o singură sursă, de un singur furnizor de gaze, petrol sau electricitate, ca orice alt tip de monopolizare a unui anumit segment al pieței denaturează relațiile de piață și poate duce nu doar la dependență economică, ci în unele cazuri, dependență politică de țara furnizorului de resurse energetice.

Din primele zile de la restabilirea independenței Lituaniei ne-am confruntat cu un blocaj economic din partea Uniunii Sovietice. Când am anunțat despre cursul Lituaniei în UE și NATO,  ne-a fost aplicate pârghiile energetice de presiune politică. Pentru Lituania prețurile gazelor au fost majorate cu 20-30% , fiind mai mari decât prețurile medii de piață din UE, a fost blocată furnizarea petrolului către rafinăria noastră de petrol din Mazeikiai prin conducta «Drujba».

Noi, însă, ne-am pregătit pentru asta. În anul 1999 Lituania din banii săi a construit un terminal maritim petrolier cu o capacitate de 12 milioane de tone pe an, iar în 2014 a deschis un terminal plutitor pentru primirea și degazificarea gazului natural lichefiat, cu o capacitate de 4 miliarde de metri cubi pe an. Este o capacitate suficientă nu doar pentru a asigura necesitățile Lituaniei, dar și ale tuturor celor 3 țări baltice.

De îndată ce a apărut o oportunitate alternativă de import al resurselor energetice, prețurile gazelor au scăzut nu doar pentru piața lituaniană, ci și pentru piețele din Letonia și Estonia. S-a deschis Bursa de Energie din Baltica, au început să funcționeze mecanismele pieței libere.

După închiderea centralei nucleare din or. Ignalina noi ne-am transformat dintr-o țară care a exportat energie electrică în țară-importator. Și iarăși, pentru a nu depinde de un singur furnizor, am construit noi linii de transmisie electricăNordBalt între Lituania și Suedia și LitPolLink între Lituania și Polonia. Iarăși au început să funcționeze mecanismele de piață liberă, iar prețul la energia electrică a scăzut.

Acum ne pregătim de sincronizarea liniilor de transmisie electrică din Lituania, Letonia și Estonia cu Rețeaua Continentală Europeană (Continental European Network).

Calea pe care Lituania a parcurs-o poate fi un bun exemplu pentru consolidarea securității energetice a Moldovei. Sursele alternative de aprovizionare nu numai că reduc consecințele negative ale dependenței de o singură sursă, dar au și un efect pozitiv asupra prețurilor la resursele energetice. Consider că Moldova ar trebui să acorde foarte multă atenție acestui fapt.

 – Se pare că vechea arhitectură globală se surpă gradual, iar noua, încă nu apare. Lupta cu Covid-19 reflectă neputința liderilor europeni de a contracara acest dezastru. De ce credeți ca am ajuns în criza asta?

Se pare că nicio țară din lume nu era pregătită pentru faptul cu ce viteză se va răspândi coronavirusul. Multe țări au întârziat cu introducerea carantinei și restricționarea circulației. Nu doar politicienii, oamenii de știință, economiștii și antreprenorii nu erau pregătiți, dar sistemul global de comerț, logistică și finanțe. De asemenea, a fost serios afectat. Fiind într-o răspândire rapidă  de Covid-19, cu aceeași viteză, apar și se răspândesc teoriile conspirației și știrile false (fake news) despre originea virusului, cineva profită de aceasta, cineva face față pandemiei mai bine, cineva mai rău. E necesar să luptăm și cu această problemă.

Este evident că, pe lângă combaterea răspândirii virusului și tratarea pacienților, este necesar să ne pregătim pentru atenuarea consecințelor economice la nivel global.

Guvernele din aproape toate țările elaborează pachete de asistență pentru sprijinirea antreprenorilor. Guvernul Lituaniei a alocat peste 1 miliard de euro pentru sprijinirea antreprenorilor lituanieni. UE la fel a activat pentru statele membre mecanisme relevante de protecție și asistență. Astfel, Comisia Europeană a alocat circa 2 trilioane de euro statelor membre ale UE pentru susținerea economiei și atenuarea consecințelor și a impactului socio-economic al pandemiei COVID-19.

În sistemul de transportare a medicamentelor și a mijloacelor de protecție, de asemenea, au fost puse în funcțiune mecanismele logistice ale NATO.

UE nu uită de partenerii săi. Este important de menționat că la 30 martie Comisia Europeană a alocat 140 de milioane de euro țărilor Parteneriatului Estic, inclusiv Moldovei, pentru combaterea coronavirsului.

Suplimentar, CE alocă 962 de milioane de euro țărilor Parteneriatului Estic pentru a contribui la atenuarea consecințelor socio-economice ale crizei cauzate de coronavirus.

Statele membre ale UE de asemenea își pregătesc propunerile de asistență bilaterală Moldovei în lupta împotriva coronavirusului.

 

Ce capitală va urma în cariera dvs. după Chișinău? :)))

Am lucrat în diferite țări și am acumulat multă experiență. Îmi doresc să folosesc la maxim cunoștințele pentru a fi util. Dar în același timp, vreau sa depășesc noi obstacole.
Până la urmă, oriunde aș lucra, contează să fiu util țării mele și să contribui la relațiile bilaterale unde îmi voi exercita atribuțiile în calitatea mea de diplomat. În contextul actual e greu de planificat și de prognozat ceva!:)))
Ce carte se află acum pe noptiera dvs?
Îmi place sa citesc. Lecturez mult. De regulă, citesc în același timp câteva cărți. În dependență de starea pe care o am la moment.
Acum citesc două cărți, una este despre cum lituanienii au opus rezistență ocupației Sovietice după război. Pseudonimul celui care a condus această Operațiune de partizani fost Vangas, dar numele lui adevărat este Adolfas Ramanauskas.
Altă carte este ,,The Big Stick” Eliot A. Cohen . 
Thank you!
Împărtășește dragostea pe:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •