Angela Stafii: Coach Transormațional, Trainer, Doctor în Filosofie, Ghid la Casa Chakaruna
Ne-am pomenit cu toții într-o situație complicată. Ne luptăm cu un “Dușman extern,”care n-are mâini, picioare. Nu-i nici om și nici dihanie!
Dar se pare că trezește în noi mulți monștri!:)))
Deaceea e bine de știut ce ne așteaptă la nivel emoțional în viitorul apropiat!
-Cum depășim frica de necunoscut, de cel care tuşeşte în autobuz, maxi-taxi, şi nu-şi pune mâna la gură? Frica că imprudent de mult s-a apropiat ? :))
Hai așa. Avem aici cel puțin două frici: una e cea de necunoscut, despre care spui și alta – frica de contaminare. Și a treia, frica de celălalt. Frica de necunoscut nu avem cum să o depășim. Ea este înscrisă în strategiile de supraviețuire umane. Putem însă deveni conștienți de ea. Și atunci e un pic altceva. Mai grav este atunci când oamenii devin dușmani potențiali. Acesta este momentul în care societatea se împarte și se divizează. Au început deja să apară denunțuri, atacuri grave la adresa celuilalt, care este cică mai puțin conștient, mai puțin educat și tot așa. Și nu știu dacă asta este lecția virusului – judecarea celui apropiat și demonstrarea propriei supremații și conștiențe. Nu suntem cu nimic mai buni: conștienți sau inconștienți – suntem cu toții fix la marginea prăpastiei. Și aici bun devine acela care întinde mâna, nu îl împinge pe vecin. Dar poate sunt eu mai romantică. Nu știu.
Este o singură diferență în această luptă pe care o avem cu alți oameni. Unii nu sunt conștienți nici de sine și sunt ignoranți și cu sine și cu ceilalți, iar ceilalți sunt deștepții și atenții, care te îngroapă dacă ai îndrăznit să nu înțelegi ce au ei de spus. Și mai ales dacă nu asculți ce au ei de spus. Și unii și alții se tem de moarte. Doar că în mod diferit.
-Cum ne protejam de multele informații eronate și dezinformări care induc panică în societate?
Nu ai cum. Privirea periferică va prinde informațiile șocante mai repede decât vei închide tu Facebook-ul .:))) Aici avem o altă opțiune. Să nu le credem. Nici pe una. E o operație a gândirii. Mintea noastră va crede că sunt adevărate știrile care corespund valorilor noastre și propriilor frici. E o luptă a emoțiilor acum. Iese la suprafață tot ce am ascuns.
E fascinant. Dar asta doar dacă îți permiți să admiți că ceea ce crezi tu ca fiind adevărat este doar un fragment al minții tale, care proiectează realitatea în afară. Căutarea asta de informații adevărate ne îngroapă. Nu există un adevăr aici. Vezi cum nu avem nici o certitudine. Nici cum începe virusul, nici de unde vine, nici cum se dezvoltă, nici în de ce mor oamenii. Nimic. Ce înseamnă asta? Că nici o informație nu va satisface în aceste zile curiozitatea.
Mintea va căuta să se alimenteze cu informații, care să îi justifice starea de frică sau de negare sau de furie. Și gata. De aceea – filmele despre viruși sunt acum cele mai urmărite. Ai observat?:))) Le-aș spune oamenilor să fie atenți ce știri urmăresc, ce filme sau ce informații caută acum și apoi să vadă cum le influențează asta viața și starea emoțională.
Dacă aveți acasă animale – stați cu ele. Faptul că sunt 300 de bolnavi confirmați sau 3000 nu te va face să te simți în mai puțină siguranță. Vei crede că guvernul ascunde cifrele. Sau că fac prea puține teste. Orice. Doar să îți confirmi că ceea ce simți tu sau gândești, în acest moment este adevărat.
–Ce traume psihologice pot apărea în urma izolării sociale?
Depinde de foarte mulți factori. De reziliența psihică a fiecăruia, adică de capacitatea de a rezista stresului, de tipul de personalitate, de gradul de singurătate, de rezervele financiare. Dar mă tem că nu vor exista cei care vor ieși la fel de senini cum am intrat. Vom trece toți printr-un proces de re-adaptate a noii realități. Deja trecem, cei care stăm acasă de mai mult timp.
Există aceste faze clare: negare (virusul e un fleac, eu sunt tânăr, eu sunt sănătos, aceasta este manipulare), negociere( dacă stau acasă și mă spăl pe mâini nu mă îmbolnăvesc, dacă îi denunț pe cei care nu respectă carantina – o să fiu mai în siguranță, etc), furie, depresie și acceptare (asta se întâmplă, atât pot să mă protejez acum pe mine și pe cei dragi, îmi trăiesc viața și mă adaptez). Prin ele trecem în cazul unei pierderi. Iar noi pierdem în acest moment o mare etapă a vieții noastre. Toți.
Cine va găsi un sens în ceea ce se întâmplă – va ieși mai ușor din criza psiho-emoțională. Cine se va zbate între etapele despre care am spus mai sus – va avea nevoie de suport. Se activează acum în noi toate traumele vechi nerezolvate. Și astea au nevoie de atenție. Avem nevoie să învățăm să fim atenți la ce se întâmplă în interiorul nostru. Nu atât în afară, ci înăuntru. Și cu cât mai repede vom învăța să facem asta, cu atât vom fi mai sănătoși mental. Deci mai în siguranță.
-Nevoia noastră de siguranță este una fundamentală încă de la naștere. Cum ne ferim de manipulatori precum: Profeți, ideologi, politicieni, care ar putea profita de vulnerabilitatea noastră? Unii introducând măsuri nemotivat de restrictive, iar altii cu îndemnuri spre Zenul veșnic.
Să nu îi credem. Dar cum ziceam mai sus – atât timp cât tu ești fixat în credințe despre lume, despre cum trebuie să fie toate și ai toate răspunsurile – în viața ta vor veni cei care fie îți vor confirma credințele, fie vor lupta cu tine. Este timpul marilor escroci. Așa se întâmplă întotdeauna într-o criză. E normal. Precum este normal și natural să apară noi lideri, cu bun simț și dorință de a fi în serviciu. Noi îi simțim. Acum, când instinctul de supraviețuire este atât de activat – îi simțim cu pielea.
Apropos, este cel mai mare organ de simț al omului. Să îl folosim deci. Și nu glumesc. Mintea minte. Corpul nu. Senzația pe care o să o simțim, înainte de a gândi este ceea ce trebuie ascultat atunci când vorbesc șmecherii lumii. Dacă mintea ta este de acord sau începe să lupte – manipulatorul te-a prins în jocul lui. Ce ai de făcut este să te asculți pe tine și să nu te implici emoțional. Iar asta se poate antrena. Tăcerea și impasibilitatea ta face ca mesajele lui să nu fie importante. Să nu îți ia puterea. Mai departe – treaba fiecăruia.
–Care-i limita dintre asigurarea siguranței și limitarea drepturilor fundamentale?
Foarte fină, ai dreptate :)))parcă simt că ai răspunsul în întrebare deja. Este foarte legat de întrebarea de mai sus. Din păcate noi acum, stând acasă, vociferăm doar pe rețele sociale. Și oricum avem putere. Uite exact acum mai avem o lecție de învățat. Ei dau înapoi dacă noi nu tăcem. Ori de câte ori știm sau simțim că ne sunt limitate drepturile – e important să vorbim. Să spunem.
-Ce ar trebui să facem ca să păstrăm conștiința treaza, sănătoasă ?
Cei care pot merge în natură sau la țară – să o facă. Acum e timp de întoarcere în simplitate. Dacă ne organizăm viața cât mai simplu – vom ieși întregi. Asta înseamnă o rutină zilnică, disciplină, mișcare, mâncare simplă, cărți, jocuri, rugăciune. Să învățăm de la copiii mici.
Ei ne vor aminti cine suntem și o să observi – copiilor nu le plac știrile. Nu le suportă. Știi de ce? Ei simt toxicitatea și manipularea. Apoi un alt lucru important – să nu uităm să visăm. Să fim prezenți în ziua de azi, dar cu vise mari și cu scopuri. Nu cu planuri. Acum vedem cum planurile nu funcționează. Dar să visăm înseamnă să permitem minții și emoțiilor să zboare.
Ce părere aveți despre tot mai mulții adepți ale teoriilor conspirației, ca fenomen? Au apărut și referitor la Coronavirus. De la depopularea și distrugerea economiei chineze, până la pedeapsa lui Dumnezeu! Care-i substratul acestor teorii?
Oh, aici sunt multe de vorbit. Oamenii vor găsi tot timpul teorii secrete. Este un fel de poveste despre adevărul ascuns în care noi suntem victime. Întotdeauna. Există dușmani, există victime și se caută bineînțeles salvatorii. Cred că noi, oamenii, vom avea întotdeauna nevoie să credem că există un ceva după. :)))
Există multe explicații științifice în ceea ce privește teoriile conspirației. Dar toate se reduc la a căuta un adevăr ascuns. Și neapărat a avea dreptate în privința lui. A îl deține pe acest adevăr. Teoriile sunt create și distribuite pentru a manipula. Este cel mai simplu și eficient instrument de manipulare. În momentul în care accepți însă că viața se trăiește pe sine prin noi – trece pofta de teorii. Deși ele sunt tare seducătoare. Și te fac să te simți important în lume. :)))
–Cum se va simți omenirea după Coronavirus? Vom locui într-o lume diferită?
Sincer? Nu cred :)))dacă durează mai mult, s-ar putea să căpătăm deprinderi de igienă eventual. E și asta o teorie a conspirației apropos – lumea nu va mai fi la fel. Au fost războaie, molimi. S-a schimbat ceva? Nu. Natura umană este neschimbată. Dar dacă ne place să credem că ceva se va schimba – așa să fie.
Există autori care vorbesc despre un salt al conștiinței umane. Poate că unii dintre noi se vor trezi. Unii. Asta se întâmplă în crize și în perioada imediat următoare. Dar cu siguranță aceștia nu sunt cei care acum se consideră pe sine eroi pentru că stau acasă și comandă mâncare online. Și nici cei care îi judecă și blamează pe ceilalți. Adică nu cei care își hrănesc astăzi ego-ul și mândria cu – eu sunt mai bun ca alții.
Am văzut zilele trecute o fotografie a unui cuplu în parc. Ea era în rochie de mireasă, aveau nunta. Și mii de comentarii despre iresponsabilitate și cum trebuiau amendați. Și aproape nici o felicitare. Aceasta va fi măsura saltului. Cât te poți bucura de ceea ce ai, simți sau vezi. Cât te poți bucura de altul care se bucură. Și cât de responsabil ești pentru tine. Mulțumesc!